«

»

Jan 06 2011

Forța centrifugă fie cu tine!

Dragă tăticule Uraniule, mă cheamă Măriuca și am zece anișori și sînt premiantă și supărată că am primit de Crăciun de la mămica și tăticu cadou un meluț mic și pufos și alb și drăguț și dulcel și l-am botezat Ghiocel și uite ce s-a întîmplat ajută-mă te rog că doar tu poți. Deci ieri a fost la noi în sat iarmaroc cu călușei și tiribombe de învîrtit care m-am dus și eu cu mămica și tăticu și cu Ghiocel pt. ca să ne dăm în călușei cu lanț, care scăunelele nu erau tare sus ci numai pînă la brîu la mine care sînt mică de 10 ani și l-am legat pe Ghiocel cu o sforicică mică de gîtuț și de scăunel, ca cît se învîrte să alerge și el pe jos pîn iarbă sub scăunelul meu de călușel cu lanțuri de tiribombe să ne distrăm împreună la bîlci. Dragă tăticule Uraniule să vezi că n-a fost așa, ci cînd s-a pornit tiribomba să se învîrtească s-a ridicat scăunelul pe-o parte așa sus de vedeam acoperișele și cu el și meluțul meu care nu mai alerga pîn iarbă ci plutea pîn aer lîngă mine de sforicică și cît se învîrtea mai tare tiribomba atît se ridica și Ghiocel mai sus pînă ce sa rupt sforicica și a zburat peste primărie, căminul cultural și școala noastră din sat. Tată Uraniule deci ce te întreb eu care plîng de eri. Unde-i meluțul Ghiocel, de ce a fugit de la mine?

Măriuca Curie

Dragă Măriucă, motivul fugii este simplu, ca în desenul alăturat: învîrtindu-se odată cu tine, Ghiocel avea și el o viteză V. Și, normal, ar fi încercat să zboare pe direcția vitezei ăleia, dar îl ținea sfoara și-l forța să se deplaseze în cerc, odată cu lanțurile tiribombei. Cînd viteza a devenit prea mare, sfoara s-a rupt (vezi în poză: din cauza forței inerțiale numite „centrifugă“, care apare asupra mielului, și care trage de sfoară – caz în care devine reală, da-ți povestesc eu mai multe azi, mai tîrziu), iar mielul a plecat pe direcția vitezei (se cheamă „tangențial la orbita lui circulară“). Dar stai liniștită: dacă l-ai căutat după primărie, căminul cultural și școală și nu l-ai găsit, e bine, Ghiocel e viu. Orice aterizare de la care pleci pe propriile picioare e una bună, și o fi plecat săracul în pădure, unde măcar are de-a face cu pericole normale, precum lupii și urșii, că uneori binefacerile civilizației sînt greu de suportat.

P.S.: Te rog să nu te superi dacă mieluțul tău pare un cățel în desenul meu. Există un motiv și pentru asta.

25 comments

Skip to comment form

  1. Mostrofontz

    Ce caine?! Ca mie mi se pare ca aduce a purcel (mai putin coada)… Probabil Craciunul e de vina… 😀

  2. camouflage

    Să-mi cadă berea din mână, nu alta!
    Mă gândeam la Luna care, scârbită de evoluţia rasei umane (războaie, poluare, înmulţire excesivă, manele), se depărtează de Pământ, la gravitaţie şi forţe centrifuge….intru s-o frec puţin (pe ea, pe ştiinţă) pe blogul ăsta şi ce-mi văd ochii: “Forța centrifugă fie cu tine!”. Mama mamii ei de empatie.
    Nici nu citii articolaşul….aşa de suprins fusăi!

    1. Quasy

      Pai luna nu se departeaza de pamant din cauza fortei centrifuge. Se departeaza din cauza mareelor pe care le creeaza pe pamant, si din cauza ca pamantul se roteste mai repede in jurul axei decat ea pe orbita in jurul pamantului. Asa ca pamantul actioneaza ca o “prastie” si ii da “viteza” – asftel ca orbita ei se mareste, iar in procesul asta pamantul pierde din viteza de rotatie (nimic nu se pierde, nimic nu se castiga, totul se explica…).

      Poate face Tata Uraniu un articol pe tema asta, ca sa explice babeste, de ce cand o sa ne intoarcem pe luna peste n-spe mii de ani, o sa fie mai greu decat in anii 60 cand luna era cu cativa cm mai aproape 🙂

      1. Tata Uraniu

        Corect ceea ce spune Quasy. Și bună idee să povestim odată și despre asta.

  3. catalin

    Mi-o dat odata un fizician un puzzle, da’ nu mi-a mai zis si raspunsul: in imponderabilitate e posibil ca o luminare sa arda? Eu am zis ca e posibil sa arda putin, dar dupa aia se stinge. Voi, specialistii ce spuneti?

    Si ciudat cum nu intreaba cititorii astia chestii practice. Uite, de exemplu eu mai am o intrebare: am o balta, cu diametrul de 300m si adincimea maxima de 3m. Ce cantitate de dinamita tre’ sa pun ca sa fac toti pestii sa pluteasca (dar intregi)? In balta is doar carasi mici, cam de vreo 3-400g fiecare.

    1. Quasy

      Sincer si eu credeam ca arde putin si se stinge (arde oxigenul in jurul mucului lumanarii, iar apoi, pt ca nu exista gravitatie si din cauza asta nu conteaza densitatea si temperatura aerului ars, lumanarea se stinge (cand nu ma are oxigen in preajma). Se pare insa ca nu e asa… raspunsul aici:
      http://chemistry.about.com/od/chemistryfaqs/f/firegravity.htm

      1. Tata Uraniu

        @Quasy: Mișto linkul ăsta. Și eu mă gîndisem la fel ca tine, da’ uitasem de difuzie. Care va să zică explicația ăstora e perfect coerentă.
        @catalin: Maestre, treaba-i simplă. Majoritatea peștilor nu plutesc, ci se scufundă la un atac cu dinamită. Asta fin’că unda de șoc a exploziei le rupe bășica aia cu gaz de-i folosită pentru flotabilitate. Pe unii șocul îi năucește, ca pe oameni. Deci n-o să faci TOȚI peștii să plutească oricît ai pune tu dinamită. Acum, nu știu ce se întîmplă la curent electric, da’ sigur e mai scumpă tehnica. 😀

      2. catalin

        Ce-i aia difuzie? Eu ziceam ca in lipsa gravitatii nu mai e convectie, aerul cald nu se mai ridica, iar locul lui nu e luat de aerul rece cu oxigen. Bun, da’ de pesti nu stii nimic? 🙂

  4. Tata Uraniu

    Difuzia e o chestie care explicată simplu zice așa: orice mărime fizică din natură tinde să meargă dinspre mare înspre mic, pentru a le echilibra. Cu alte cuvinte, dacă într-o cutie, să zicem, am cumva o densitate mare a aerului în stînga și una mică în dreapta (să zicem că aveam jumătățile separate cu un perete mobil și am scos peretele) aerul cu densitate mare merge către ăla cu densitate mică și se amestecă. La fel, o picătură de cerneală pusă-ntr-un pahar cu apă se “întinde” pînă se diluează în tot paharul. În absența gravitației, convecția ar trebui să cam dispară, dar rămîne “convecția de difuzie”, să-i zicem așa, care-și faec treaba, da’ mai lent.
    be) Ți-am răspuns deja la faza cu peștii, uită-te mai sus!

  5. catalin

    nu stiu cum iti merge akismetu’ dar eu nu ti-am vazut postul anterior, desi ai raspuns cam cu vreo jumate de ora inaintea mea.

    Cu difuzia m-ai bagat in ceata putin. stiam ca picatura de cerneala pusa in apa e un exemplu de convectie si de-aia culoarea se distribuie in mod neuniform.

  6. Tata Uraniu

    Păi, akismetu’ merge bine spre foarte bine, iar io am văzut postul meu imediat ce l-am postat. 😀

  7. Tata Uraniu

    Convecția apare unde ai un gradient (o diferență) de temperatură și umpic de gravitație. Picătura de cerneală se amestecă cu apa prin difuzie, care se întîmplă din cauza mișcării browniene (aleatoare) a moleculelor din apă (mici, relativ la dimensiunile particulelor colorate ale cernelii). Dacă temperatura apei/cernelii e mai mare, se amestecă mai repede, fin’că mișcarea browniană e mai rapidă.

    1. Mostrofontz

      Daca ne referim la un transport de masa, strict vorbind si in general, convectia naturala apare datorita unui gradient de densitate. Ca asta apare in 95% din cazuri din cauza de diferenta de temperatura, e altceva. Dar nu e oligatoriu sa fie asa. Convectia naturala (aia cu gravitatie) poate sa apara si datorita unui gradient de concentratie, (la temperatura constanta) care duce la un gradient de densitate.

      1. Tata Uraniu

        @Mostrofontz: Absolut corect! Cum spuneam, difuzia=transfer de mărime fizică de la mare la mic. Dar nu chiar 95%, suspectez: în foarte multe cazuri temperaturile sînt egale, densitățile fiind diferite din alte motive. Deci, da: convecția=difuzie (pe motiv de densitate) în prezența gravitației.

      2. Mostrofontz

        Pai in afara de gradient de concentratie si de temperatura care sa duca la alt gradient de densitate, mie altceva nu-mi mai vine in cap acuma… La ceva natural, ma refer, ca asa, ma rog, poti sa bagi un mestecau ceva, da’ aia nu mai e convectie naturala…
        Pe Pamant, in atmosfera si oceane tot gradientul de temperatura e cel care duce la variatii de densitate, si, deci, convectie. Pana si in Soare, convectia tot un gradient de temperatura are la baza. Deci, hai, n-o fi 95%, da’ vreo 90 cre’ ca tot o fi…

      3. catalin

        Nic, cred ca ar fi cazul sa instalezi extensia pentru WordPress care permite sa folosesti Latex pe blog. Scriem si noi direct gradienti, integrale 🙂

      4. Tata Uraniu

        @catalin: Atît ar mai trebui! Dacă bag LaTex o să ne simțim și o să scriem integrale, derivate parțiale și alte alea și fug toți mîncînd pămîntul! 😀

      5. Mostrofontz

        Baaaaaiiiii, lasati naibii integralele si alte alea! Voi ati capiat?! Pai cum o sa punem integrale, nable si alte simboluri d-alea de alchimisti frustrati! Ce-i aicea? Seminar?!?
        Promit sa nu mai zic “gradient” decat in gand, si si atunci sa-mi musc limba…
        Las’, mai bine baga Tata un desen d’ala de tre’ sa dai in bobi ca sa-ti dai seama ce animal a vrut sa faca acolo (as fi vrut sa pot spune ca pana si eu desenez mai bine, dar mi-e teama ca se poate si mai rau decat Tata…), neste poze d-alea cu sori, stele si alte obiecte astronomice lucitoare sau ne, etc.
        Integrals suck!

      6. catalin

        Mostrofontz: bun, lasa integralele. Da ce zici, sutienele (adica bra-urile) iti plac? 🙂

      7. Mostrofontz

        Dupa sutiene nu ma-nnebunesc; imi place mai mult continutul lor…

      8. catalin

        sutienele contin de obicei chestii de-alea grecesti, psi, phi, varphi 🙂

      9. Tata Uraniu

        Deci mă chinui de cinci minute să găsesc o glumă cu ket-uri și nu-mi iese nimic. 🙁

      10. Mostrofontz

        Bai, io n-am mai scris de mult in LaTex, asa ca le-am cam uitat. Da’ daca mai batem noi campii aicea cu d-astea se sparie lumea si pleaca!

      11. catalin

        Nic, uite o idee: ii zici simonei ca speli tu vasele doua zile daca ea gaseste o gluma despre ket-uri 🙂

  8. Civilizatu'

    Nenea Tata Uraniu sa stii si matale ca ala din desen este cane nu miel!!! 😉 Si mai da-i si matale lu ala de tine canele de atza ceva de mancare,ca-i cam slabut saracu’! 😛

Leave a Reply to camouflage Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450