«

»

Dec 16 2010

De cealaltă parte a cortinei de foc

Atît de mult s-a tot auzit despre coliziunile de particule care, vezi Doamne, vor produce găuri negre mici și lacome, înghițind tot Pămîntu-n calea lor, încît lumea a uitat că trăim, de fapt, într-un mare accelerator de particule extrem de energice: Universul. În tot Universul ăsta mare, există Galaxia pe care noi cu afecțiune o numim Calea Lactee. La vreo două treimi de centru (și, evident, o treime de marginea farfuriei care e galaxia) ne găsim noi, în Sistemul Solar. Nu-i singurul, desigur, dar îi zicem cu litere mari din simplul motiv că-i al nostru și, practic, provinciali cum ne știm, n-am ieșit încă din el.

Ei bine, Soarele, împreună cu cîmpul magnetic al Terrei, formează un minunat accelerator de particule. Astfel, vîntul solar aduce către noi particule ionizate relativ lente, iar cîmpul magnetic terestru le captează și le accelerează. Le captează prin zonele ecuatoriale și le accelerează de-a lungul liniilor de cîmp (iaca poza), care, așa cum știu toți copiii jucători cu pilitură de fier, ies dintr-un pol al magnetului și intră în altul. Terra e magnetul, apropo. Cînd particulele captive ajung către poli, intră ca berbecii în atomii și moleculele din atmosfera superioară, le excită înfiorător, drept care acestea din urmă se liniștesc numai după ce emit puzderii de fotoni. Adică lumină. Verde și roșie, de la moleculele de oxigen, albastru-mov de la azot. Și-așa ajungem să vedem (sau, mai degrabă, ajung laponii, renii și Moș Crăciun) spectacole ale naturii precum cel din poza 2.

Le spunem aurore după zeița romană a dimineții. Și boreale după zeul grec al vîntului de nord. Dar și australe, căci există în ambele zone polare, doar că cele din sud sînt văzute mai rar fin’că nu prea are cine să le vadă. Iar dacă aveți cum și cînd, trageți o fugă către cercul polar, trageți o poză sau un film și trageți-mi un e-mail, că nu știu, zău, cînd mai nimeresc pe-acolo.

22 comments

1 ping

Skip to comment form

  1. zulu

    Vantu asta e etern, dom’le, face afaceri si cu universu’. Si-o fi facut primu’ milion de electron-volti din furnizarea de particule “obosite” ? 😯

  2. Mostrofontz

    Apolodor a vazut aurore australe!
    http://www.trilulilu.ro/eneoana2000/0585eb3b9716f3

  3. crula de vila

    tata uraniuuuuuuuuuuuuuuuuu
    n-am avut lecturi recente cu aurora, nici macar cu aia boCreala! :mrgreen:
    da am cetit acilea cu fuse cu eclipsa recenta de luna! 😛
    si io sunt fascinata de eclipse 😳 !
    http://www.astro-info.ro/eclipse/LE2010Dec21T.html

    http://www.nuz.ro/3609/imagini-spectaculoase-eclipsa-totala-de-luna-2010/#
    💡

  4. cruela de vila

    si mai e o chestie shtiintzifica p care o ador:
    :mrgreen:
    http://www.nuz.ro/3508/somnul-ajuta-la-consolidarea-amintirilor-si-sporeste-creativitatea/#

  5. cruela de vila

    de ce am ajuns in moderare? 🙄
    din motive de “ortografie” shtiintzifica? 🙄

    1. Tata Uraniu

      haha, din motiv de două linkuri. Gata, am scos.

  6. cruela de vila

    adica un link a incaput, da doo erau prea multe?

    🙄
    shtiintzific, clar! 😉

  7. cruela de vila

    si be: fa maica shi mie un hatar, ca sunt femeie batrana si vine craciunu’ shi trebuie sa fim gneroshi!
    fa-l maica pa blogu asta sa ma tzie minte! 😳
    sa nu mai scriu de fiecare data ca eu sunt eu, ca sunt shi zile cand ma mai incurc…
    ca nevasta lu matale are blog cu tzinere de minte!
    😉
    foooooooooooooooooooooooooarte confortabil!
    😉

  8. cruela de vila

    sarbatori fericite!
    imens de fericite , ca imensitatea universului !
    😛

  9. Mostrofontz

    Imagini cu prima aurora boreala din 2011:
    http://www.gandul.info/magazin/imagini-spectaculoase-cu-prima-aurora-boreala-a-lui-2011-7912814
    Am auzit ca ar fi si un filmulet pe undeva…

  10. Bogdanescu

    Tată Uraniu… am o nelămurire – scuze de offtopic – da’ … po’ sa-mi spui şi mie cum poa’ să îngheţe aproape instantaneu un lichid fierbinte? 😯
    uite linku’ http://www.youtube.com/watch?v=aC-KOYQsIvU&feature=related

    Mulţumesc! 🙂

    1. Tata Uraniu

      incepusem să răspund la ce am înțeles eu din întrebare.
      Răspunsul e mai jos, imediat îți spun și ce e cu faza din video. Da’ dacă tot am scris răspunsul ăsta, îl las și pe el.

      E simplu: totul depinde de viteza cu care lichidul respectiv pierde căldură. Asta depinde de suprafața de contact între lichidul cu pricina și materialul către care se transferă căldura și de diferența de temperatură dintre cele două. De altfel, Mostrofontz ne-a arătat, zilele trecute, un link care avea taman o chestie din asta: http://www.evz.ro/detalii/stiri/iarna-din-nou-918927.html
      Ei, acolo fata aia aruncă apa în aer. Apa se “sparge” în picături mici, da’ multe, suprafața de contact cu aerul foarte rece îi crește dramatic, diferența de temperatură între apa fiartă și aerul foarte rece e foarte mare, deci căldura se transferă extrem de repede. Și se transferă și căldură cît să scadă temperatura de la 100 la 0 grade, și căldura latentă necesară ca apa să înghețe. Evident, pe măsură ce căldura e transferată către aer, temperatura apei scade, deci și viteza transferului de căldură scade. Dar totul se întîmplă suficient de repede, totuși, în așa fel încît să înghețe practic instantaneu.

  11. Tata Uraniu

    În primul rînd (motivul pentru care m-am dus pe o direcție greșită cu răspunsul) lichidul nu e fierbinte. E rece. E scos de la frigider:D
    be) am și eu o jucărică din asta de încălzit mîinile. O fierbi, gheața aia se topește, o lași la răcit (o iei cu tine, prin oraș) și dacă păcăni o plăcuță de metal din ea, începe să înghețe și se înfierbîntă.
    Trucul e simplu și o să încep puțin pe dos, e mai intuitiv. Dacă ai o bucată de gheață și vrei s-o topești, îi dai căldură. Cum? O pui, de exemplu, sub un jet de apă caldă, cum facem cînd sîntem grăbiți și n-avem chef să dezghețăm peștele în trei ore.
    Ei, ca să îngheți ceva ce trebuie să faci? Dacă rulăm filmul de mai sus invers, concluzia e una singură: dacă la deîgheț i-am cedat căldură, la îngheț lichidul respectiv va ceda (aceeași) căldură către exterior.

    Cu alte cuvinte, trecerea la o fază mai ordonată a materiei se face exotermic, cu o cedare de căldură spre exterior.

    Și mai e un truc, aia nu e apă chioară, ci soluție suprasaturată de acetat de sodiu. cristalele de acetat sodic trihidrat se topesc la vreo 60 de grade. Sub 60 de grade celsius, orice perturbare mecanică provoacă o nucleație (un punct de formare a cristalelor) de unde pleacă cristalizarea întregului lichid. Asta înseamnă că lichidul se “așează” mai ordonat, deci cu o stare energetică mai mică, deci pentru asta va ceda căldură spre exterior. Dacă vrei, e o chestie care îngheață la 58 de grade, asta-i tot:D
    Prin fierbere, îi cedezi suficientă căldură încît să se topească. apoi, dacă lichidul nu e perturbat mecanic, rămîne în starea lichidă în care apa e suprasaturată cu acetat de sodiu. Dacă a fost neclar, spune-mi, te rog, și încerc să mai clarific.

  12. Bogdanescu

    Tată Uraniu… incredibil… DAR AM PRICEPUT!
    Dacă aveam la fizica un profesor capabil sa explice aşa…
    Mulţumesc.

    Da’ să ştii că mai am şi alte intrebări pe care le mai las şi pentru altă dată ! 🙂

    1. Tata Uraniu

      Cu mare plăcere! 😀
      Și bagă mare cu întrebările, dacă știu, răspund.

      1. Bogdanescu

        Acu… dacă mi se oferă o şansă… profit. :mrgreen:
        Mă “bate” un gând să-mi cumpăr un telescop (lunetă). Am văzut eu ceva pe net, da’ ma uit ca raţa la avion. Imi poti da un sfat? Am un link da’ nu ştiu daca-l pot posta.

        Multumesc! 🙂

      2. Tata Uraniu

        postează liniștit, un link merge. Dup-aia mă uit și io, și ceilalți care au habar și citesc blogul ăsta, întrebăm niște experți mai adevărați și gata, te-ai făcut cu un telescop.
        Nu da banii pe prostiile chinezești din comerțul nostru. Am avut eu unul mic-mic și nu era bun nici măcar să-l bat pe vînzător cu el. 😀

      3. Bogdanescu

        Aici am gasit o lunetă. Aştept opinii !
        http://www.vitacom.ro/Products/35021/KN-SCOPE40/Luneta-refractoare.html

        Multumesc!

        Când ajung prin Bucureşti tre’ să fac o cinste majoră! 🙂

      4. Quasy

        Legat de luneta: recomandarea mea e sa nu te bagi pe chinezarii dinalea. Sunt slabe (si prima mea luneta cumparata era la fel – chiar primele erau construite de mine) si nu o sa faci decat sa te plictisesti repede de hobby-ul asta.
        Recomandarea mea ar fi sa te uiti putin la magazinele de profil din tara:

        http://skywatcher.ro/
        astromagazin.ro
        astrovest.ro

        sau din strainatate:
        Teleskop-express.de
        http://www.hoo-germany.de/
        (astea 2 ambele trimit fara probleme in RO iar transportul nu e scump. cu teleskop express am avut mai multe experiente placute si niciodata nu am avut probleme – sunt si foarte deschisi si te ajuta bucurosi daca ai intrebari)

        Eventual poate ajungi sa dai ceva bani in plus, insa calitatea lor nici macar nu se poate compara cu junk-urile pe care le gasesti mai nou pe toate gardurile pe la noi…

        Ca si literatura care sa te ajute la alegere iti recomand asta:
        Choosing your first telescope – de la Sky & Telescope

        http://www.skyandtelescope.com/howto/howtoequipment/3304526.html?page=1&c=y

        Insa inainte de toate, inainte sa iti cumperi un telescop, cred ca cel mai bine ar fi sa mergi pana la un observator astronomic (gen Urseanu in Buc) sa vezi ce se vede printr-un telescop (toata lumea se asteapta sa vada nebuloase ca cele fotografiate de Hubble) si sa vezi in primul rand ce te atrage: deep sky sau sistemul solar? Asa cum nu exista buna la toate (Ferrari e rapida, insa nu o sa iti incapa un telescop in portbagaj; un Land Rover e bun la carat telescoape, insa nu te iei cu el la intrecere cu un Ferrari) exact la fel diferite tipuri de lunete / telescoape sunt bune la observat diferite obiecte ceresti….

        Spor la cautare si sa ne spui la ce te-ai hotarat!
        Cer senin!

  13. Bogdanescu

    P.S. la postul anterior: Stii unde as putea găsi in comerţu’ nostru capitalist nişte acetat de sodiu? 😀

  14. Tata Uraniu

    Da: la Sun Plaza (da’ sigur și la alte malluri) sînt standuri cu niște încălzitoare de mîini din astea de care-ți spuneam mai sus. Cumperi cîteva, le spargi, precipiți soluția și, gata!, ai acetat de sodiu. Asta-i varianta complicată, iar dacă vrei să-ți faci fix niște astfel de încălzitoare, sari peste pașii 2 și 3.

    Altfel, îl mai găsești în industria textilă și cea a cauciucului.
    Dar cel mai simplu și mai simplu faci așa:
    1. iei niște oțet și niște bicarbonat de sodiu (ambele de la alimentara)
    2. le amesteci;
    3. din amestec se degaja dioxid de carbon, mai iese ceva apă și acetatul de sodiu. E o reacție celebră, pe care ăștia micii din State o folosesc să învețe chimie și să se distreze. De ex, dacă pui bicarbonatul de sodiu pe căpăcelul unei cutii de pastile (căpăcelul fiind cu fundu-n sus) apoi torni oțet în cutie și pui capacul, și întorci toată cutia cu fundu-n sus, explodează ca o rachetă din cauza CO-2-ului. Dacă iei o pîlnie și o pui ca un vulcan, pui un vas cu oțet în ea și torni bicarbonatul, vulcanul erupe și arată destul de spectaculos. Ambele chestii sînt pretty messy, da’ faci rost de acetat de sodiu. 😆
    4. Filmezi totul și îmi dai filmul, îl punem pe blog și mai povestim.
    Hai, spor la experiment!

    1. Tata Uraniu

      Mă rog, poți să faci invers la vulcan: să pui în vulcanul-pîlnie un recipient cu bicarbonatul, și torni oțetul. 😀

  1. Cum era să dea autobuzul peste mine (VIDEO) | Science Friction

    […] ăla care revine o dată la 11 ani. Deja cum se întîmplă fenomenul ăsta, v-am povestit aici, dar ia uite ce fromos a fost la […]

Leave a Reply to cruela de vila Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450