«

»

Nov 15 2010

O furtună într-un veceu cu apă (video)

Neamțu țiganu, venit în vizită pe la  în uichend, ne-a luat la întrebări despre sensul curgerii apei din cadă. Drept care Tata Uraniu și-a adus aminte despre o forță mică, dar insistentă, descrisă prima dată de către Gaspard-Gustave Coriolis în 1835, așa să-i rămînă numele. Bine, forța respectivă nu are nici o legătură nici cu scurgerea apei din căzi/chiuvete/toalete, nici măcar cu tornadele, dar la asta ajungi cînd asociezi idei prea des. Întîmplător, forța asta are legătură cu povestea despre vînturi, deci urmează un mic intermezzo între Pe aripile vînturilor (I) și (II).

Da’ chiar, voi nu v-ați întrebat niciodată, precum neamțu’ nostru, de ce apa din chiuvetă/toaletă se scurge într-un vîrtej care se rotește mereu în același sens, dar diferit în cele două emisfere ale Terrei? NU? Bine ați făcut, pentru că nu e adevărat. Dar este una dintre cele mai insistente legende urbane, pe care uneori o promovează chiar profii de fizică atunci cînd explică forța Coriolis. Forța asta, datorată rotației Pămîntului, face ca fluidele – apa și aerul – să devieze spre dreapta în emisfera nordică și spre stînga în emisfera sudică. Prin urmare, este cauza cicloanelor și a uraganelor (care se vor roti în sens antiorar în nord și orar în sud, după cum se vede și-n imagine), dar și a anumitor curenți marini și a erodării mai intense a unuia dintre malurile rîurilor. Totodată, forța Coriolis afectează calcularea traiectoriilor pentru proiectile de artilerie de mare distanță (cel mai celebru exemplu fiind tunul Paris folosit de germani în primul război mondial, care la o distanță de 120 de kilometri avea o abatere Coriolis de 1,3 kilometri spre dreapta). Deși afectează vizibil fenomenele de scală mare, acest efect este mult mai mic decît altele care ar influența scurgerea apei dintr-o chiuvetă. Gîndiți-vă că forța Coriolis se datorează rotației Pămîntului. Adică o tură pe zi. Dacă apa din chiuveta cu pricina nu se scurge într-o zi întreagă, efectul ăsta n-are cum să fie vizibil. Mult mai importante sînt forma chiuvetei și direcția inițială a apei.

În plus, forța Coriolis scade în intensitate de la poli spre ecuator. Ceea ce face ca șarlatania unor șmecheri de pe linia ecuatorului să fie cu atît mai mare. Dacă ajungeți, întîmplător, prin Nanyuki, Kenya, puteți vedea unul în acțiune. Michael Palin de la Monty Python a fost și el aburit, în cadrul emisiunii BBC De la un Pol la altul. N-am găsit filmulețul cu pricina, da’ sînt destule pe Youtube:



Omulețul demonstra forța Coriolis cu un vas din care apa se scurgea, zece metri de-o parte și de alta a ecuatorului, în mod diferit. Și, încă mai haios, invers decît s-ar întîmpla în realitate! Și în filmul de mai sus sensurile sînt greșite. Probabil că, de la primul șmecher ecuatorial, toți au preluat greșeala. De fapt, secretul stă în modul în care artistul se rotește cu vasul cu apă, chipurile din curtoazie pentru spectatori. Iar faza aia cu plăcuța pusă în vas pentru liniștirea apei are de-a face, și ea, cu generarea de către experimentatori a sensului dorit de scurgere. În realitate, efectul forței Coriolis este perceptibil doar pentru cantități mult mai mari de apă, care au fost lăsate să se liniștească mult mai mult timp, și oricum, cît mai departe de Ecuator. Deci, vă roagă frumos Tata Uraniu, dacă vă întîmplați pe la paralela zero și vine un șmecheraș din ăștia să vă învețe cum e cu scurgerea apei în cele două emisfere, dați-i reject și economisiți 5 dolari. Cu banii ăștia, mîncați o săptămînă pe-acolo.

32 comments

2 pings

Skip to comment form

  1. Guta Yodda

    peasta o pun la favorites, buna de trimis prietenilor insistenti.

    1. Tata Uraniu

      Guță, insistenți la ce, mă?

  2. neamtu tiganu

    tata Uraniu, recunosc, am vrut sa-ti intind o capcana, nu mi-a reusit, in schimb a iesit o poveste frumoasa.

  3. Tata Uraniu

    @ neamțu: știi deviza aia a pionierilor de prin anii ’50? “Sînt gata-ntotdeauna!” 8)

  4. neamtu tiganu

    Stai ca nu ai explicat de ce se-nvirteste? indiferent de sens.

  5. Tata Uraniu

    :-) Asta-i pentru alt post. Prea multă informație deodată strică. :wink:

  6. neamtu tiganu

    intrebari, ne aflam intr-un avion, mic si dragut, nepresurizat, ce tendinta are aeru din fuselaj, sa iasa sau sa intre? ce legatura are asta cu dispozitivu de turnat vin?
    De ce vedem, uneoeri, in urma avioanelor “fum”?

    1. bombonel

      Nu e fum, e apa. Este asa numita “dâră de condensare” care se formeaza la varful aripii in anumite conditii. Uneori, daca esti la fereastra in avion, poti chiar sa o vezi cum se formeaza, e foarte interesant.

      1. Tata Uraniu

        Corect, dar numai parțial. Dîrele de condensare, sau “contrails” (condensation trails), pe care le vedem pe cer nu sînt de la vîrfurile aripilor. Dacă ar fi, n-am vedea cîte patru, uneori, adică la cvadrimotoare. Ele sînt generate, după cum deja se poate bănui, de gazele ejectate de către motoare: picături de apă sau chiar cristale de gheață din jetul foarte fierbinte, care condensează în aerul mult mai rece din jur. La fel cum, cînd respirăm pe un geam rece (din interiorul unei camere încălzite), apa din aerul expirat condensează pe geam. Are de-a face cu presiunea vaporilor saturanți pentru apă, care scade dramatic cu temperatura. Asta (presiunea vaporilor saturanți) nu poate fi depășită de vaporii din aer, la o anumită temperatură. Deci cînd aerul din exhaust (în care presiunea vaporilor este mai mare, pentru că e fierbinte) se răcește, trebuie să “renunțe” la o parte din vaporii de apă, care condensează.
        Uneori se văd și dîrele de condensare din vortexurile formate în urma vîrfurilor aripilor, dar mult mai greu și mai rar. Și durează mult mai puțin, d-aia le vedem din avion, dar nu de la sol.

  7. Tata Uraniu

    @neamțu: le-am notat, răspundem zilele astea, că acum am de făcut ziaru’ :D

  8. Guta Yodda

    insistenti in sensul ca li se pune pata pe ceva, ca asa e, si nu ii mai scoti din ale lor. chiar acum doua saptamani am avut o discutie cu cineva exact pe tema asta. nu stiam cum ii zice la sforta, dar acum il trimit pe om aici sa se lamureasca, eu nu am fost in stare, credea ca inventez. :mrgreen:

  9. Roberto

    pentru mine cel mai frumos exemplu de forta coriolis e pendulul lui foucault.

  10. Tata Uraniu

    @roberto: corect, bun exemplu. și foarte mișto ca imagine.

  11. Roberto

    forta asta coriolis ii inerveaza si pe astia de fac trenurile de mare viteza, ice, tgv, din astea. pe drumurile in linie dreapta la viteze asa mari sina din dreapta si rotile de pe dreapta in directia de mers sint solicitate mai mult. tu ai zis ca-i inerveaza si pe tunari. daca ma gindesc bine toate fortele astea inerveaza pe cite cineva.

  12. Tata Uraniu

    Dada, chestia asta are efecte și la trenurile de mare distanță. Este, categoric, o forță enervantă. :lol:

    1. Roberto

      conteaza cu adevarat numai la viteze foarte mari.
      toate fortele sint cumva enervante. am trai mai bine fara ele.

  13. nedormitul

    gaură neagră tînără, de 30 de ani, necăsătorită, fără obligații, caut astronom nasa cu situație materială bună și telescop generos, în vederea prieteniei.

  14. Guta Yodda

    rachete balistice, sateliti si trenuri de mare viteza. ce inteleg eu e ca trebuie contruit un wc mare mare. acum, ce te rog e sa ne zici cat de mare trebuie sa fie, cata apa trebuie scursa si unde il punem. de restul ma ocup eu.

  15. Tata Uraniu

    @Guță: o să fie cam mare. ar trebui făcut pe orbită. enorm de multă apă. Cînd te apuci de lucrare (sigur, după licitații măsluite, da’ de asta mă ocup io) ia și guvernul nostru la probe.

  16. Simona Tache

    Uite de-aia e bun un blog d-asta, de stiinta. Ai unde sa cauti barbatul, cand iti zice ca intarzie mai mult la birou. :lol:

  17. neamtu tiganu

    tata Uraniu, te-am prins cu direle de condensare, mai gindeste-te, profu meu de aerodinamica, Carafoli, vorbea de “cositele” Ileanei Cosinzeana :mrgreen:

  18. Tata Uraniu

    Io nu cred că m-ai prins, uite:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Contrail
    linkul tău, nu’ș de ce, nu-l pot vedea.

  19. neamtu tiganu

    p-asta o poti vedea?
    http://de.academic.ru/pictures/dewiki/70/FA-18C_vapor_LEX_and_wingtip_1.jpg

    E o poveste frumoasa din ww2 cind au aparut prima data “cosite”, a fost mare sperietura, se credea ca dau cu gaze.

    P.S Ai si tu dreptate cu motoarele, da nu e intregu adevar! :?:

  20. Tata Uraniu

    P-asta am văzut-o. Cum spuneam mai sus, apar și la wingtips, da’ și-n poza ta se vede că sînt de scurtă durată. Ălea de le vedem noi pe juma’ de cer sînt clar de la motoare.

  21. chat noir

    taicule, apai, suntem blogheri sau ce suntem noi?

    1. Tata Uraniu

      Sîntem, sîntem, da’ azi a fost o zi mai complicată… revenim pe poziții mîine de dimineață…

  22. Cocardiles de Paris

    Eeeee taticu’ Uraniu,vreau satz’ pun o hintrebareeeeeee….
    Daca eu vrau sa transportez 50 de kile de samagon da pruna+tescovina la 40 da grade si n-am spatiu,de ce nu le pot compresa pe samagoane,intr-atata incat sa le pun intr-un tzoi de o litra?Stiu ca o sa ma aburezi cu chestia ca “lichidele ieste incompresibile”,da’ eu am o pompa buna de benciocleta,cu care as putea comprima samagonul!!!!!!!!!!Intrebare:de ce ieste lichidele de necompresat?Ca tare mi-ar placea sa fac o compresa si sa economisesc spatiu!!!:) :?::?::?:

    1. Tata Uraniu

      S-a notat întrebarea, urmează și răspunsul. Nefavorabil, din păcate :)

    2. Roberto

      compresibilitatea alcoolului a fost descoperita de fizicienii ardeleni. distilezi matale samagonu, o data si inca o data, pina obtii o palinca de 90°. in felu asta comprimata devine medicament esenta pura de samagon. asemenea comprimate dimpreuna cu slana ii ajuta pe fizicienii ardeleni sa supravietuiasca iernile.

      1. Tata Uraniu

        Trebuie să precizăm că distilarea la 90° a pălincii se numește, științific, “distilare în unghi drept”.

  23. Roberto

    :D

  1. O furtună într-un WC cu apă | Jurnal roz de cazarmă și nu numai

    […] promovează chiar profii de fizică. De ce nu e, totuşi, adevărată? Vă lămureşte Tata Uraniu aici. Dacă înţelegeţi, (voi, bărbaţii interesaţi, căci sunt sigură că femeile n-au fost […]

  2. Pe aripile vînturilor (II) | Science Friction

    […] Am văzut aici ce se întîmplă în partea superioară a troposferei. Troposfera este zona cea mai apropiată de Pămînt a atmosferei, caracterizată de faptul că, pe măsură ce urcăm, temperatura scade. Pînă la tropopauză, granița dintre troposferă și stratosferă. Acolo, sus, majoritatea vînturilor bat dinspre Ecuator spre Poli și spre est, din motive de efect Coriolis. […]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

:D :-) :( :o 8O :? 8) :lol: :x :P :oops: :cry: :evil: :twisted: :roll: :wink: :!: :?: :idea: :arrow: :| :mrgreen: