«

»

Oct 28 2010

Despre mucii de balenă și felația la lilieci

Știți ce s-a întîmplat joi, 30 septembrie? Bine, în afară de faptul că e Ziua Internațională a Traducerilor, că asta știm cu toții… Cum, nu știați? Nu-i bai, nici Tata Uraniu n-avea habar pînă să caute pe Wikipedia, deși a fost la viața lui și traducător un pic. Dar asta e irelevant. Ziua traducătorilor, adică. Fiți atenți aici: joi, 30 septembrie, pe seară, a avut loc la Harvard „cel mai atractiv eveniment din calendarul științific al anului“, conform revistei Nature.

Este vorba despre a XX-a festivitate de decernare a premiilor Ig Nobel, organizată de către revista Analele Studiilor Improbabile. Scopul declarat al echipei editoriale a revistei este „să-i facă pe oameni să rîdă, pentru ca apoi să înceapă să gîndească“. Iar premiile Ig Nobel sînt concepute pentru a sărbători ieșitul din comun, pentru a onora pe cei imaginativi și pentru a trezi interesul publicului vizavi de știință, tehnologie și medicină. Chiar așa se spune pe site-ul organizației, la www.ignobel.com. De vreo douăzeci de ani, Laureați ai premiilor Nobel (alea de-adevăratelea) urcă pe scenă pentru a-i premia, amuzați, pe IgNobili. Mai nou, se transmite și live.
Dar să n-o mai lungim atît, că uite, deja a trecut o lună de cînd s-a întîmplat.
Trrrrruuuuuummmm (suspans pe tobe) … And the winners are…

  • Inginerie: Karina Acevedo-Whitehouse și Agnes Rocha-Gosselin de la Societatea Zoologică a Londrei, Marea Britanie, și Diane Gendron de la Instituto Politecnico Nacional, Baja California Sur, Mexic, pentru perfecționarea unei metode de colectare a mucilor de balenă, cu ajutorul unui elicopter telecomandat.
  • Medicină: Simon Rietveld, University of Amsterdam, și Ilja van Beest, Tilburg University, ambele din Olanda, pentru descoperirea că simptomele astmului pot fi tratate cu o călătorie pe mointagne-russe. (roller coster, pentru noi, ăștia anglofilii)
  • Planificarea Transporturilor: Toshiyuki Nakagaki, Atsushi Tero, Seiji Takagi, Tetsu Saigusa, Kentaro Ito, Kenji Yumiki, Ryo Kobayashi din, evident, Japan, și Dan Bebber, Mark Fricker, cercetători britanici, pentru utilizarea mucegaiurilor în determinarea traseelor optime pentru căi ferate.
  • Fizică: Lianne Parkin, Sheila Williams și Patricia Priest de la University of Otago, pentru demonstrarea faptului că iarna, pe trasee înghețate, oamenii alunecă și cad mai rar dacă poartă șosete peste încălțăminte.
  • Pace: Richard Stephens, John Atkins și Andrew Kingston de la Keele University, Marea Britanie, pentru confirmarea credinței general acceptate că înjurăturile atenuează durerea.
  • Sănătate publică: Manuel Barbeito, Charles Mathews și Larry Taylor de la Industrial Health and Safety Office, Fort Detrick, pentru dovedirea experimentală a faptului că microbii se “agață” în bărbile oamenilor de știință, well, bărboși.
  • Economie: Directorii executivi de la Goldman Sachs, AIG, Lehman Brothers, Bear Stearns, Merrill Lynch și Magnetar pentru crearea și promovarea unor noi metode de a investi banii – metode ce maximizează cîștigurile și minimizează riscurile financiare pentru economia lumii, sau măcar o parte din ea.
  • Chimie: Eric Adams, Scott Socolofsky, Stephen Masutani și British Petroleum, pentru infirmarea vechii credințe că petrolul și apa nu se amestecă.
  • Management: Alessandro Pluchino, Andrea Rapisarda și Cesare Garofalo, Universitatea din Catania, Italia, pentru demonstrația matematică a faptului că organizațiile devin mai eficiente dacă promovează oamenii la întîmplare.
  • Biologie: Libiao Zhang, Min Tan, Guangjian Zhu, Jianping Ye, Tiyu Hong, Shanyi Zhou, și Shuyi Zhang din China, precum și Gareth Jones (Universitatea din Bristol, evident, Marea Britanie) pentru dovedirea științifică a existenței felației la liliecii vegetarieni.

Deși par aberații (pentru că, de fapt, și sînt), toate aceste studii se fac pe bune, de către cercetători serioși, cu finanțare publică. Dar e mai bine decît să fie închiși într-un laborator secret fabricînd arme de distrugere în masă, nu? Pînă la anul pe vremea asta, țineți minte cuvintele lui Isaac Asimov, care ne-a fost baci pînă la adînci bătrînețe: „Cea mai interesantă frază pe care o poți auzi în științe nu este «Evrika!», ci «That’s funny…»“.

P.S.: O curiozitate, de fapt trei:

  1. Pentru prima oară în istorie, un fizician care a luat IgNobel-ul (Andre Geim – Ignobel în Fizică – 2000, pentru folosirea magneților ca să leviteze broaște) a primit, în acest an, și premiul Nobel. Tot în fizică.
  2. În 1995, Robert May, consilierul științific principal al guvernului Marii Britanii, a solicitat organizatorilor să nu mai decerneze Ig Nobel-ul oamenilor de știință din țara lui, susținînd că premiile riscă să ridiculizeze experimente serioase. Mă rog, nu e vina premiului, nu vedeți că în șase din zece cazuri era și cel puțin un ubicuu cercetător britanic?
  3. Rîdem, noi, rîdem, dar un studiu biologic premiat în 2006, despre cum țînțarii anofeli (da, da, ăia cu malaria) sînt atrași în mod egal de brînza Limburger și de mirosul de picioare omenești a dus la utilizarea, în Africa, a unor capcane cu brînză Limburger pentru combaterea epidemiilor de malarie. Cu oareșce succes. Deci, se poate!

Surse (1), (2).

14 comments

3 pings

Skip to comment form

  1. badmf

    e greu sa-i scape unui ochi format ca singurul premiu luat chiar pe ochi frumosi este acordat unui grup de 3 gagici a caror demonstratie frizeaza truismul si obviosul. au papat bani ca sa ne spuna ca e mai greu sa te dai pe partie cu cearsafu’ decat cu celofanu’.

  2. Tata Uraniu

    😆

  3. dedi

    mie imi place premiul pt Pace cu injuraturile. Deja mi-e frica s ama gandesc ce se intampla in timpul travaliului la maternitati. Ore si-or injura viitoarele mame viitorii copii de mama? 😳

    1. Irene

      De fapt, viitoarele mamici injura mai mult tatii, ca ei sunt de vina pentru suferinta provocata 🙂 si injura foooarte urat 😀

      1. gadjodillo

        Iar unele-si injura soarta.
        Oricum, asta cu injuraturile nu era o simpla credinta populara, e si logic ca te concentrezi mai putin asupra durerii cind te straduiesti sa o verbalizezi imaginativ (sau nu). Adica o parte din neuronii care altfel tipau de durere fac team-building. Plus ca exista o gramada de culturi care au transformat acesta credinta populara intr-o arta a combaterii durerii prin gemete, tipete, cintari la limita bocetului, etc. Dar in societatea noastra supra-sofisticata, nu esti destul de civilizat daca nu verbalizezi. De unde si injuraturile de durere.

  4. Guta Yodda

    foarte interesant, chiar nu stiam de premiile astea.

  5. Tata Uraniu

    Salut, Guta! uelcăm aicișa.

  6. Tata Uraniu

    Aolio, Dedi, chiar, că la tine acușica e cazu’… 😉

  7. badmf

    guta,io credeam ca tu le-ai inventat

  8. Simona Tache

    @Dedi: iti dai seama ca p-aia care au sindromul tourette nu-i doare niciodata nimic?

  9. badmf

    nu neaparat. citez din clasici,parazitii:’ma doare capu’,ma doare-n… ca ma doare capu”

  10. Guta Yodda

    badmf, ultima oara cand am inventat niste premii am iesit pe locul 2.

  11. dedi

    @Simona – d’aia sunt baietasii de cartier neinfricati. Oricat de tare le-ai da in boase, ei nu simt nimic de la injuraturile nesfarsite care le ies pe gura.
    tourette sa traisca!!! =))))

  12. Timo

    Prea tare aia cu picioarele care put iar astfel atrag țânțari anofeli, mă va scăpa de malarie în Africa, că “legământ” anti-vaccin am jurat! :))

  1. Despre mucii de balenă și felația la lilieci | Jurnal roz de cazarmă și nu numai

    […] Ştiaţi că mucii de balenă pot fi colectaţi cu ajutorul unui elicopter telecomandat? Că simptomele astmului pot fi tratate cu o călătorie pe mointagne-russe? Că înjurăturile atenuează durerea? Că liliecii practică felaţia şi că organizaţiile devin mai eficiente dacă promovează oamenii la întîmplare? Despre toate astea, despre premiile IgNobel şi despre multe alte lucruri interesante, pe blogul de popularizare a ştiinţei, sciencefriction.ro. Mai exact aicişa. […]

  2. De ce adună bărbații scame în buric? | Science Friction

    […] unui sondaj internațional dedicat investigării acestei probleme, a primit “reputatul” premiu Ignobel, în 2002. Omul are și un site, foarte bine organizat, de unde am și cules informațiile și […]

  3. Despre alarma cu wasabi și împerecherea muștelor cu sticlele de bere | Science Friction

    […] IgNobel se întoarce din nou: v-am povestit și anul trecut, cînd cu mucii de balenă și felația la lilieci, despre premiile astea, organizate de către revistade umor științific (sau știință hazlie, […]

Leave a Reply to dedi Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home/rsimon56/public_html/sciencefriction.ro/wp-content/plugins/smilies-themer-toolbar/smilies-themer-toolbar.php on line 450